Ucidere din culpă(2)

În anul 2011 inculpatul a condus un autoturism fără a poseda permis de conducere iar la o intersecție a accidentat mortal victima aflată pe partea carosabilă, după care a părăsit locul faptei. La data producerii accidentului autoturismul era radiat din circulație de autoritatea competentă. Unul din martorii prezenți la fața locului a declarat că înainte de producerea accidentului rugase două persoane să îi împingă automobilul care nu mai pornea. Astfel, victima a pătruns pe partea carosabilă și s-a oprit pe axul drumului, moment în care s-a auzit o bubuitură și s-a putut observa un autovehicul care circula cu viteză, lovind mortal victima și neoprind după impact.

Inculpatul a fost condamnat la închisoare, fiind găsit vinovat de săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, conducerea unui autovehicul cu numere de înmatriculare false, părăsirea locului accidentului și conducerea automobilului fără a deține permis de conducere.

Cabinetul de avocatură ,,Tănase Ioan Mihai” a reușit să obțină despăgubiri materiale și morale pentru părinții, soția și copiii victimei.

Omorul

În anul 2010 inculpatul a lovit-o cu pumnii pe victimă și a împins-o de la etajul 1 al garsonierei în care locuiau, cu intenția de a-i suprima viața. Moartea victimei a fost violentă datorându-se unui traumatism cranio-cerebral cu fractură de boltă și bază craniană. Conflictul a fost iscat pe fondul consumului de alcool. În acest context cei doi concubini au început să se certe până când inculpatul a împins victima prin fereastra deschisă a camerei, provocând căderea acesteia pe spațiul verde din spatele blocului.

Instanța l-a condamnat pe inculpat la 8 ani închisoare, întrucât a săvârșit fapta de omor calificat.

Mostenirea si contractul de intretinere

D – na V.L. , este pensionară şi are o vârstă înaintată . Domnia sa locuieşte în casa pe care a dobândit – o în timpul căsătoriei împreună cu soţul , dar , în momentul de faţă , soţul fiind decedat şi neavând copii , este îngrijită de o nepoată de frate . Pentru că nu are copii , cititoarea noastră doreşte să afle cum s – ar putea ca după trecerea sa în nefiinţă , unic proprietar al imobilului său să devină chiar nepoata care o îngrijeşte şi faţă de care nutreşte o deosebită afecţiune .

Din scrisoarea primită la redacţie rezultă fără dubiu că d –na V.L. ar avea şi alţi prezumtivi moştenitori legali   şi că ar dori tocmai înlăturarea de la moştenirea casei proprietatea dumneaei a acestor succesori , cu excepţia nepoatei .

În răspunsul nostru vom admite că cititoarea noastră e unic proprietar al casei de locuit , iar soţul dumneaei nu a avut şi alţi moştenitori cu care să vină în concurs , datele furnizate nefiind suficiente pentru a ne pronunţa fără echivoc .

O primă soluţie ar fi aceea a întocmirii unui testament în favoarea celei ce se doreşte a fi gratificată asfel , în oricare din formele sale – olograf , mistic , autentic . Pentru ca la moştenirea casei să vină exclusiv o persoană , se va indica acea persoană în cuprinsul testamentului , dar şi bunul privit singular , mai exact , testatorul instituie un legat cu titlu particular (singular) în favoarea cuiva . Dacă s – ar dori înlătuarea celorlalţi moştenitori de la întrega moştenire , se va institui un legat universal , iar legatarul astfel instituit nu va mai veni în concurs cu nimeni la moştenire , cu excepţia succesorilor rezervatari .

Prin instituirea unui legat cu privire la casa de locuit , nepoata va deveni unic proprietar după decesul mătuşii , dar numai dacă nu se încalcă rezerva succesorală a altor succesori . Din cele expuse în scrisoare nu rezultă că ar exista moştenitori rezervatari – descendenţii , părinţii , soţ supravieţuitor .

Prin instituirea legatului se realizează o dezmoştenire (exheredare) a celorlalţi moştenitori legali în privinţa casei de locuit , dar bunurile succesorale rămase vor fi dobândite în indiviziune de toţi moştenitorii cu vocaţie concretă .

Pentru a apăra pe legatar în faţa celorlalţi succesori legali , cel care dispune prin testament(testatorul) poate institui şi o „ clauză penală ” constând în aceea că , orice moştenitor care va ataca în justiţie testamentul ori vreo clauză a acestuia va fi înlăturat de la moştenire , adică va fi dezmoştenit .

O altă soluţie mai puţin practicată ar fi chiar dezmoştenirea tuturor celorlalţi moştenitori legali , urmând ca nepoata d – nei V.L. să vină la moştenirea mătuşii ca unică moştenitoare legală . În acest caz s – ar realiza o dezmoştenire directă , expresă .

Sfatul nostru este în sensul încheierii unui contract între cititoarea noastră şi nepoata sa , astfel încât aceasta din urmă să devină proprietara casei chiar în timpul vieţii celei pe care o îngrijeşte la bătrâneţe . Asfel se poate încheia un contract de donaţie cu sarcini sau fără sarcini , un contract de rentă viageră sau un contract de întreţinere .

În opinia noastră , contractul pe care ar trebui să – l încheie cele două părţi (cititoarea şi nepoata sa ) este necesar să fie cel de întreţinere , fiind , în condiţiile economiei de tranziţie , cel mai recomandat .

Facem precizarea că prin contractul de întreţinere o parte transmite proprietatea asupra unui bun al său , iar cealaltă parte se obligă să – i asigure întreţinerea în natură ( hrană , îmbrăcăminte etc.) pe timpul cât va trăi , iar după deces să o înmormânteze .

Raspunderea pentru ruina edificiului

Potrivit art. 1378 C.civ. ,, Proprietarul unui edificiu sau al unei construcţii de orice fel este obligat să repare prejudiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor părţi din ele, dacă aceasta este urmarea lipsei de întreţinere sau a unui viciu de construcţie.”

Prin “ edificiu “ se intelege orice lucrare efectuata prin utilizarea unor materiale care se incorporeaza solului”. Este indiferent daca acea constructie depaseste nivelul solului si daca este destinata folosintei directe a omului sau unui alt scop. Reprezinta edificiu in intelesul articolului mai sus menționat, de exemplu, o casa, un gard incorporate solului, un pod, un baraj, dar si o constructie subterana cum ar fi un canal, o pivnita etc.

Prin “ ruina edificiului” se intelege darmarea, surparea, dezagregarea sau desprinderea si caderea unor elemente componente ale acestuia, care, prin cadere ,provoaca un prejudiciu unei persoane. Nu intra in aceasta notiune demolarea ori dezagregarea voluntara si nici cea provocata de incendiu.

“ Ruina edificiului “ trebuie sa fie consecinta lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie. Cu lipsa de intretinere este asimilata si vechimea edificiului. Este irelevant faptul ca ruina se datoreaza proprietarului sau altei persoane. In cazul in care nici lipsa de intretinere, nici viciul de constructie nu au provocat ruina nu se aplica prevederile art. 1378 C.civ.

Persoana care va fi chemata in judecata de catre cel prejudiciat va fi proprietarul edificiului, chiar daca cel care se foloseste de imobil ar fi alta persoana ( locatarul, spre exemplu). In cazul in care exista mai multi coproprietari, raspunderea acestora va fi solidara.

Proprietarul parat se poate apara cu succes numai daca dovedeste ca ruina se datoreaza unei cauze starine: fortei majore ( cutremur de pamant), faptei unui tert sau faptei victimei insasi.

Reclamantul va trebui sa dovedeasca existenta prejudiciului si intinderea lui, raportul de cauzalitate dintre ruina si edificiu, dar si imprejurarea ca ruina edificiului a fost cauzata de lipsa de intretinere ori de un viciu de constructie.

In cazul in care victima a facut dovada celor aratate mai sus proprietarul edificiului va fi obligat sa repare prejudicial cauzat. In cazul in care ruina se datoreaza culpei unei alte persoane, dupa ce a platit victimei despagubirile, proprietarul se poate regresa impotriva persoanei vinovate pentru a-si recupera despagubirile platite victimi.

Actiunea in regres a proprietarului poate fi introdusa, dupa caz, impotriva:

1. a) vanzatorului de la care a cumparat imobilul, pe temeiul contractului de vanzare – cumparare, vanzatorul fiind obligat sa garanteze pe cumparator pentru viciile ascunse ale lucrului;
2. b) locatarului care nu a efectuat reparatiile locative ce ii reveneau in temeiul contractului de locatiune;
3. c) constructorului ori a proiectantului, pe temeiul contractului de antrepriza ori de proiectare, pentru viiciile ascunse ale edificiului care au cauzat ruina;
4. d) angajatului care avea obligatia sa se ingrijeasca de intretinerea edificiului .

Actiune in regres a proprietarului se va intemeia, de regula, pe contractul incheiat cu paratul. In lipsa unui raport contractual, actiunea in regres se va intemeia pe art 1384 C.civ.

Imparțirea bunurilor in timpul căsătoriei

Doamna S.G. locuieste impreuna cu sotul si cei doi copii minori rezultati din casatorie intr – o locuinta compusa din mai multe camere , dependinte etc. In ultimii doi ani sotul a devenit violent , consuma alcool in exces , iar , atunci cand se afla in stare de ebrietate , devine agresiv fata de toti membrii familiei . Cititoarea noastra nu doreste sa divorteze in acest moment , sperand ca sotul se va indrepta in cele din urma , dar doreste sa se puna la adapost pe sine si pe cei doi minori de violentele exercitate de sot . Domnia sa ne intreaba daca este posibila impartirea locuintei comune in timpul casatoriei , fara a fi necesar divortul .

Potrivit art.358 C.civ. ,,În timpul regimului comunităţii, bunurile comune pot fi împărţite, în tot sau în parte, prin act încheiat în formă autentică notarială, în caz de bună învoială, ori pe cale judecătorească, în caz de neînţelegere”.